Mulți kazahi și-au modificat mașinile pentru ca acestea să funcționeze cu GPL, carburant auto care era mult mai ieftin decât benzina sau motorina grație faptului că Guvernul impunea un plafon de preț de vânzare la pompă de 60 tenge/litru. Plafonul a ajuns însă să fie considerat nesustenabil de către autorități, ca urmare a creșterii cotațiilor pe piața angro, și a fost eliminat de la 1 ianuarie, ceea ce a dus la dublarea prețurilor în piață și a reprezentat scânteia declanșării actualelor revolte violente din țară. Președintele Tokayev a promis recent că va fi reluată reglementarea prețului pe o perioadă de cel puțin 180 de zile, la un nivel chiar mai redus decât cel anterior, de 50 tenge/litru (0,11 dolari).
"Vorbind despre situația socială, politică și economică dificilă din țară din momentul de față, Kassym-Jomart Tokayev a arătat că Guvernul, precum și companiile KazMunayGas și KazakhGas, poartă o răspundere aparte pentru actualele proteste, cauzate de creșterea prețurilor la gaz petrolier lichefiat (GPL)", a transmis biroul de presă al președinției din Kazahstan, citat de agenția rusă de presă Tass.
Rompetrol Rafinare (RRC), operatorul rafinăriilor Petromidia și Vega, controlat de KMG International, divizia înregistrată în Olanda a gigantului petrolier kazah de stat KazMunayGas, a cumpărat țiței pe 5 ani de la traderul deținut de compania-mamă în Elveția, KazMunayGas Trading AG, furnizorul său uzual.
KMG International din grupul kazah de stat KazMunayGas, proprietarul Rompetrol, va majora cu 25 milioane dolari capitalul social al Fondului de investiții în energie kazah-român, înființat în noiembrie anul trecut, ca parte a soluției, convenite în urmă cu 6 ani, de reglare a datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român și prin care au fost promise investiții de 1 miliard de dolari în proiecte energetice.
Grupul Rompetrol, proprietarul rafinăriilor Petromidia și Vega, controlat de KMG International, divizia înregistrată în Olanda a gigantului petrolier kazah de stat KazMunayGas, și-a majorat de 3,7 ori pierderile în primul trimestru al anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, rezultatul net negativ consolidat crescând de la 3,779 la 14,045 milioane dolari.
Segmentul de distribuție al Rompetrol a trecut de la un profit net de 27,5 milioane dolari în 2017 la o pierdere de peste 3 milioane dolari anul trecut, iar cel de petrochimie aproape și-a triplat pierderile în 2018, la peste 37 milioane dolari.
În acest moment, valoarea de piață a pachetului de 26,6959% din acțiunile RRC pe care Ministerul Energiei vrea să îl vândă este, conform cotației de la BVB, de circa 577 milioane lei, adică cam 140,3 milioane dolari la actualul curs dolar/leu, cu 30% sub prețul minim de 200 milioane dolari țintat de Guvern și convenit cu partea kazahă.
Compania Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român SA, parte a soluției, convenite în urmă cu 5 ani, de reglare a datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român, a fost înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pe 8 noiembrie, după ce înființarea ei a fost anunțată public pe 26 octombrie, în cadrul unui eveniment oficial.
În prezent, KMG International deține 48,11% din Rompetrol Rafinare, în timp ce Ministerul Energiei controlează o participație de 44,69%. Restul acțiunilor sunt tranzacționate la BVB. În iulie anul acesta, reprezentanții KMG declarau, pentru Reuters, că demersurile de achiziție a acțiunilor RRC de la statul român sunt în desfășurare și că ar putea fi finalizată în acest an sau în 2019.
Justiția elvețiană a decis intrarea în faliment a DP Holding, entitatea juridică cu sediul în Țara Cantoanelor ce grupează business-urile rămase în posesia omului de afaceri Dinu Patriciu, decedat în 2014, după cedarea Rompetrol către KazMunayGas în 2007-2009, și care a fost transmisă ulterior moștenitorilor acestuia. În 2009, DP Holding includea circa 250 de companii din domeniile imobiliar, IT, energie, bancar, publicitate și mass-media.
Fiicele fostului patron al Rompetrol Dinu Patriciu, decedat în 2014, precum și a doua soție a acestuia, au fost condamnate la prima instanță de către Tribunalul București la plata a peste 200 milioane dolari către Ministerul Finanțelor Publice, bani reprezentând celebra creanță petrolieră a statului român asupra Libiei, recuperată de Rompetrol la începutul anilor ’90 și despre care statul consideră că ar fi trebuit vărsată integral la buget.
KMG International, divizia înregistrată în Olanda a gigantului energetic kazah de stat KazMunayGas, susține că deține o hotărâre dictată de o instanță de arbitraj din Olanda prin care moștenitorii lui Dinu Patriciu au fost obligați să-i plătească despăgubiri de 200 milioane dolari, în urma unui litigiu generat de preluarea Rompetrol de la Patriciu în perioada 2007-2009. Suma este identică cu cea pe care KMG International se angaja în 2013, prin memorandumul semnat cu autoritățile de la București, să o plătească statului român contra unei participații de 26,69% din acțiunile Rompetrol Rafinare, ca parte a unei înțelegeri mai complexe destinate rezolvării problemei datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea depusă în aprilie de Rompetrol Rafinare, compania sa mamă KMG International și o altă firmă din grup, Oilfield Exploration Business Solutions, de ridicare a sechestrului impus de DIICOT în urmă cu 2 ani, în aprilie 2016, pe rafinăria Petromidia și pe alte active ale celor 3 companii, în dosarul penal Rompetrol 2, în care estimarea inițială a prejudiciului se ridica la aproape 770 milioane dolari.
Rompetrol Rafinare, companie controlată de grupul kazah de stat KazMunayGas prin KMG International, și-a planificat investiții de 56,9 milioane dolari în acest an în rafinăriile Petromidia și Vega și în partea de petrochimie, potrivit planurilor ce urmează a fi aprobate în Adunarea Generală a Acționarilor programată pentru data de 27 aprilie, scrie News.ro.
Ministerul Energiei a decis să mandateze conducerea Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), pe care o controlează integral, să continue demersurile pentru înființarea fondului de investiții kazah-român alături de KMG International, fosta The Rompetrol Group, parte a soluției, convenite în urmă cu 5 ani, de reglare a datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român.
Memorandumul încheiat în urmă cu 4 ani de Guvernul României cu Rompetrol poate fi prelungit din nou doar cu achitarea datoriei istorice a companiei față de statul român și soluționarea cauzei de către justiție, în caz contrar nu va mai putea fi luată în calcul înțelegerea din 2013, este poziția transmisă de Executiv către KazMunaiGaz.
Potrivit unui document recent al companiei, Rompetrol Rafinare, grupul-mamă KMG International și o altă companie românească controlată de kazahi, Oilfield Exploration Business Solutions, au fost informate pe 17 iulie 2017 de către DIICOT cu privire la emiterea unei ordonanțe prin care se dispune continuarea cercetării penale în dosarul Rompetrol 2.
Fondul kazah-român, care ar urma să fie capitalizat cu 150 milioane dolari de KMG International, din grupul kazah de stat KazMunayGas, parte a soluției convenite în urmă cu mai bine de 4 ani pentru rezolvarea problemei datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român, ar urma să efectueze investiții și în străinătate, nu doar în România.
KMG International, divizia înregistrată în Olandă a gigantului kazah de stat KazMunayGas și cel mai mare acționar al Rompetrol Rafinare, care deține platforma Petromidia, s-a înscris în cursa pentru achiziționarea combinatului petrochimic de la Pancevo din Serbia, potrivit presei din țara vecină.
KazMunayGas și compania chineză China Energy Company Limited (CEFC) au semnat la finalul anului trecut un acord privind preluarea de către chinezi a 51% din acțiunile KMG International, fosta The Rompetrol Group. În Kazahstan, limba rusă are statut de limbă oficială de stat, alături de cea kazahă.
ASF a notificat Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria Petromidia, să convoace AGA pentru a decide dacă societatea va fi dizolvată sau își va continua activitatea, măsură obligatorie, potrivit legislației în vigoare, atunci când valoarea activelor nete ale unei companii scade la mai puțin de jumătate din capitalul social al acesteia.
În cadrul acestui litigiu, deschis în primăvară, statul reclamă nerespectarea contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud, ulterior divizată în Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia, și le cere italienilor despăgubiri pentru dividendele pe care, în opinia autorităților române, Enel ar fi trebuit să le acorde statului din profiturile celor două companii pentru 2012.
Statul face primul pas spre înființarea fondului de investiții de 1 miliard de dolari pentru plasamente în sectorul energetic românesc, convenită în 2013 prin memorandumul semnat cu compania de stat kazahă KazMunayGas în vederea reglării datoriilor bugetare istorice ale Rompetrol.
Ar fi pentru a doua oară când Rompetrol dă în judecată statul român în curțile arbitrale internaționale. Acest lucru s-a întâmplat prima oară în 2005, când Dinu Patriciu, pe atunci proprietar al companiei, acuza autoritățile de la București de hărțuire judiciară și administrativă a sa și a Rompetrol și cerea despăgubiri de peste 185 milioane dolari.
ÎCCJ a respins, vineri, contestațiile formulate de KMG International și de subsidiarele sale Rompetrol Rafinare și Oilfield Exploration Business Solutions, dar și de fostul director general al Petromidia, Alexandru Nicolcioiu, la sechestrul instituit de DIICOT pe active de circa 2,7 miliarde lei ale celor 3 companii în dosarul Rompetrol 2, menținând măsura asigurătorie.